Arboretul Macea

Conștientizarea importanței mediului în viața omului, dobândirea sensibilității pentru problemele lui, cunoașterea interacțiunilor dintre om și mediul natural, dobândirea de valori, atitudini, sentimente care să motiveze individul pentru conservarea calității mediului, care să conducă la inițierea de acțiuni simple de protejare a mediului, menite să dezvolte empatia cu natura înconjurătoare.

Arboretul Macea – rezervație naturală de tip forestier și floristic – este o arie protejată de interes național situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Macea. Constituită în Grădina Botanică Universitară „Pavel Covaci” și sub oblăduirea Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Rezervația naturală Arboretul Macea are o suprafaţă de 21,5 ha şi prezintă, în colecţiile sale, peste 3800 de taxoni (taxonul reprezentând o unitate sistematică folosită în clasificarea regnului vegetal și animal). Rezervația se suprapune peste aria naturală protejată ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. (SPA) desemnează ariile de Protecție Specială Avifaunistică - constituite cu scopul menținerii în stare favorabilă a speciilor de păsări sălbatice și conservare a acestora. 

Accesul în Rezervația naturală Arboretul Macea se face cu ușurință, fiind poziționată lângă drumul județean 709J, în chiar centrul comunei Macea. Aceasta a fost constituită inclusiv pentru protejarea asociațiilor vegetale și a speciilor din colecția Grădinii Botanice Macea (aceasta reprezentând o parte din Rezervația Naturală Arboretul Macea) și reprezintă o zonă de interes științific, cuprinzând specii arboricole de stejar, arțar, castan și tisă, cu vârste de peste 300 de ani, dar și un număr impresionant de arbusti ornamentali și o serie de specii ierboase.

Colecţia dendrologică (dendrologia fiind disciplina care se ocupă cu studierea arborilor), este sectorul cel mai reprezentativ şi mai valoros din punct de vedere ştiinţific. Aceasta grupează, pe de o parte, plantele lemnoase (arbori, arbuşti şi liane lemnoase) după originea lor fitogeografică – referitoare la locul de proveniență – (America de Nord, Asia, Europa, România), iar pe de altă parte, urmărind ordinea filogenetică – referitoare la origine – a speciilor. Sectorul se adresează în special dendrologilor, botaniştilor, dar şi studenţilor în domeniu. Ca atare, aria protejată se mândreşte cu una dintre cele mai bogate colecţii de plante lemnoase din România. Sectorul plantelor lemnoase ornamentale cuprinde arbori, arbuşti şi liane din specii şi varietăţi cu un pronunţat caracter decorativ, aparţinând unor categorii variate: cu coroană columnar-piramidală, cu coroană globulară, cu coroana plângătoare, cu ramuri torsionate, forme pitice etc.

În grădina botanică au fost denumite anumite zone în moduri specifice. Alpinariul a fost amenajat pentru a fi cultivate aici plante specifice zonei montane şi alpine. Dintre rarităţile întâlnite amintim: floarea de colţ, garofiţa Pietrei Craiului, ochiul boului, jneapănul şi multe alte specii. Aleea principală a Grădinii este mărginită de garduri vii de cimişir (un soi de buxus), de exemplare de cireş cu flori roz, care se deschid în lunile aprilie-mai etc. Din loc în loc, aleea este întreruptă de ronduri cu flori. O bogată colecţie de bujori, amplasată în partea dreaptă a aleii principale, aduce o pată intensă de culoare, în special în lunile de primăvară, când aceştia sunt înfloriţi. Sectorul plantelor ornamentale floricole, în care plantele sunt grupate după originea lor geografică, constituie, în perioada de vegetaţie, o mare atracţie pentru vizitatori.  Rosariul „Diana”, de asemenea, cuprinde peste 50 de soiuri de trandafiri din diferite categorii şi este un sector în continuă extindere. Nu în ultimul rând, colecţiile de plante toxice, medicinale şi aromatice deservesc celor dornici să cunoască o plantă medicinală, pentru a şti mai apoi s-o recolteze din natură pentru nevoi proprii, respectiv celor dornici să cunoască plantele care conţin toxine, pentru a le evita. Sectorul „Legenda” este un sector însorit, care vine cu unele amenajări pe gustul copiilor, fiind realizate, prin tunderea plastică a unor arbuşti (Buxus, Thuja), personaje din poveştile şi basmele cunoscute de copii, cum ar fi: „Capra cu trei iezi”, „Soacra cu trei nurori”, „Făt-Frumos din lacrimă” şi din balada „Mioriţa”. Alte amenajări, cum sunt Monumentul de la Adamclisi, Piramidele, Sfinxul, Templul antic, ne duc cu gândul la lecţiile de istorie. 

La rândul său, „Poiana Eminescu” cuprinde amenajări legate de creaţia marelui nostru poet naţional, dintre care amintim: „Aleea cu plopii fără soţ”, trei momente din poemul „Luceafărul”, redate cu ajutorul plantelor prin tundere, un pâlc de mesteceni care aminteşte de „Pădurea de argint” etc. Această poiană este încadrată de doi tei monumentali, teiul fiind iubit şi cântat de poet.

Prin modul de organizare şi prin colecţiile vegetale pe care le are, Grădina Botanică Universitară „Pavel Covaci” din Macea se constituie ca un important obiectiv ştiinţific, cultural-educativ şi de agrement.

Comunitatea locală, prin intermediul voluntarilor, prin efortul Universității arădene „Vasile Goldiș” și cu sprijinul Serviciului Teritorial ARAD al ANANP, a luat permanent măsuri specifice de protecție și conservare a Rezervației, precum: îngrădirea zonei protejate, interzicerea oricărei activități care ar putea periclita buna vegetație a colecției dendrologice; promovarea regenerării naturale; interzicerea plantării de specii care să le influențeze negativ pe cele specifice habitatului, respectiv evitarea tuturor activităților care ar putea determina degradarea biodiversității locale.