Calcarele Tortoniene de la Tăşad

Rezervaţia 2188. Calcarele Tortoniene de la Tăşad a fost infiinţată în anul 1971, pe o suprafaţă de 0,1 ha, sub denumirea Rezervaţia Paleontologică "Calcarele tortoniene de la Tăşad", fiind menţionată şi în Legea nr.5 din 2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-Secţiunea a III-a-Zone protejat 2.187 Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN – Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management. Calcarele tortoniene de la Tășad alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN - rezervație naturală de tip paleontologic, care include: zona speologică, zona paleontologică şi zona arheologică. Zona paleontologică este concentrată pe Valea Peşterii şi mai ales Valea Stracoşului. Zona arheologică este reprezentată de situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia.  

Situl conţine habitatul 8310-Grote neexploatate turistic, repectiv peşterile Tăşad şi Stracoş, care sunt populate de 6 specii de lilieci enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Myotis blythii, Rhinolophus hipposideros, Miniopterus schreibersii şi Myotis myotis şi speciile de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Bombina variegata şi Triturus cristatus Această rezervaţie este un habitat ideal şi pentru specii de păsări ca Falco subbuteo, Merops apiaster, reptile ca Lacerta viridis, amfibieni ca Bombina variegata, Rana ridibunda, Rana temporaria, Rana dalmatina, Bufo bufo, Salamandra salamandra. Calcarele Tortoniene de la Tăşad, ce are o suprafaţă de 0,40 ha. Este la o altitudine de medie de 250-300 m, minim 200 m – spre Valea Peșterii, maxim 420 m – în Vârful La Pietriș din nord-est.

Calcarele tortoniene de la Tășad reprezintă o insulă de calcare badeniene cu câteva peșteri și numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluște și viermi, cochilii de melci de Melanopsis fosil, Theodoxus, schelet complet de delfin pitic, schelet de reptile, anure, mamifere mici fosile. În zonǎ s-au găsit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut în zona Crișurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a numeroase peşteri, dintre care două – Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, sunt formate în calcarele tinere de vârstă sarmatiană, o raritate pe teritoriul ţării noastre.

Nu sunt marcate în teren trasee tematice dar se pot efectua drumeții att pe jos,călarie,cu vehicole nonmotorizate cât și cu bicicleta.