Cele mai elocvente habitate sunt:

• 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

• 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană; Vaccinio-Piceetea;

• 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;

• 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 15.441 ha.

Situl se întinde pe teritoriile a patru judeţe: Alba, Sibiu, Vâlcea şi Hunedoara.

Situl de importanţă comunitară Frumoasa şi Aria de protecţie specială avifaunistică Frumoasa se suprapun peste mai multe arii naturale protejate declarate ca monumente ale naturii, acestea toate fiind incluse în planul de management şi sunt următoarele: Masa Jidovului, Stânca Grunzii, La Grumaji, şi ca rezervaţii naturale: Iezerul Şureanu, Luncile Prigoanei, Şuvara Saşilor, Iezerele Cindrelului, Parcul Natural Cindrel, Jnepenişul Stricatul, Sterpu - Dealul Negru, Cristeşti.

Aspectul general al reliefului este dat de văile râurilor ce izvorăsc din munţi, de prezenţa unor versanţi înclinaţi, culmi largi, uneori sub forma podurilor întinse sau cu urme glaciare.

Pădurile de foioase şi de conifere au un număr apreciabil de mamifere ca: mistreţul, cerbul, căpriorul, ursul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, jderul, dihorul, viezurele şi veveriţa.

Alături de aceste animale, în păduri mai trăiesc viezuri și iepuri. În desişurile pădurii din bazinul Sebeşului se ascund cocoşul de munte şi ierunca, elemente faunistice declarate monumente ale naturii care sunt ocrotite de lege.

Apele râurilor sunt frecventate de peşti: păstrăvul indigen care se întâlneşte pe cursurile superioare, repezi şi limpezi, în timp ce lipanul şi moioaga se regăsesc pe cursurile mijlocii.