Aria naturală protejată ROSPA0156  Iazul Mare-Stăuceni-Drăcșani

Situl ROSPA0156 Iazul Mare-Stăuceni-Drăcșani face parte din bioregiunea continentală şi conține ecosisteme de ape şi de pajişti-păşuni, cu rol determinant în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost şi/sau loc de cuibărire pentru speciile de păsări.

Iazul Drăcşani este cel mai mare lac de luncă şi al doilea luciu de apă, ca întindere, din Moldova, după lacul Brateş din judeţul Galaţi. Este un lac antropic, fiind realizat la începutul secolului al XV lea.

         Speciile conservate în acesta arie sunt: Ardea alba (Egreta mare), Ardea cinerea (Stârc cenusiu), Ardea purpurea (Stârc roşu), Botaurus stellaris (Buhai de baltă), Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb), Ciconia ciconia (Barză albă), Circus aeruginosus (Erete de stuf), Cygnus olor (Lebada de vară), Egretta garzetta (Egreta mică), Himantopus himantopus (Piciorong), Ixobrychus minutus (Stârc pitic), Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic), Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte), Platalea leucorodia (Lopătar), Recurvirostra avosetta (Ciocîntors), Sterna hirundo  (Chiră de baltă) şi Vanellus vanellus (Nagâţ).

         Habitatele conservate sunt reprezentate de grupări de stufărișuri, păpurișuri și rogozuri încadrate în alianțele Phragmition communis, Cirsio brachycephali – Bolboschoenion, Oenanthion aquaticae, Glycerio – Sparganion, Magnocaricion elatae.

          Prezentarea obiectivul de interes educațional

Sedimentele, formate în urma unei suite întregi de procese fizice, chimice şi biologice cu intensitate specifică, depuse relativ continuu şi succesiv în arealul ROSPA0156  Iazul Mare-Stăuceni-Drăcșani, conform principiului superpoziţiei stratelor (stratele mai vechi se găsesc la baza profilului iar cele mai noi la partea superioară a sa), până în momentul colmatării naturale a lacului sau al oricărei alte intervenții naturale sau antropice care întrerupe procesul de sedimentare, pot reprezenta martorul în timp al evoluției teritoriului situat în amonte de cuveta lacustră. În acest teritoriu, din amonte, se află (menționat documentar în sec XV) orașul Botoșani. Practic, analizând această arhivă de mediu, putem obține informații despre orice input de materie, fie atmosferic ajuns în lac prin cădere liberă sau antrenat de precipitații (praf, substanțe poluante, polen, fragmente de vegetație carbonizată etc.), fie transportat de scurgerea de suprafață sau de cea subterană (material detritic, fragmente organice etc.) sau produs prin activitatea chimică (precipitate, minerale etc.) şi biologică (diatomee, crisofite, chironomide etc.) din lac şi din exteriorul bazinului lacustru. Pe baza acestor informații putem aprecia - cantitativ şi calitativ - condițiile de mediu în care sedimentele au fost depuse, precum şi evoluţia interrelaţiilor dintre principalele componente ale mediului (climat, vegetaţie, om).

        Lacul Drăcşani oferă populației riverane dar și celei din împrejurimi mai multe tipuri de servicii, activități socio-culturale:

• Turism (veniturile provenite din turismul anual din zonă este în creștere);

• Pescuit sportiv (zona este atractivă pentru desfășurarea activităților de pescuit sportiv);

• Valori estetice (existența peisajelor plăcute privirii/ care oferă relaxare oamenilor sau/şi sursă de inspirație pentru artiști);

       Recreere (activități de recreere desfășurate de către comunitățile locale ex: plimbări în aer liber, plimbări cu barca, alergare, ciclism, etc.) .