Lunca Mijlocie a Argeșului

SITUL NATURA 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului

Specia și habitatul reprezentativ pentru arie

Bombina bombina - izvorașul cu burta roșie este specia reprezentativă pentru aria naturală protejată, în timp ce habitatul reprezentativ este habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba.

Prezentarea obiectivul de interes educațional 

Ariile naturale protejate sunt zone terestre, acvatice şi / sau subterane, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită.

ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeșului are o suprafață de 3614 hectare, compusă din: păduri de foioase,râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, culturi, terenuri arabile, habitate de păduri de tranziție, plaje de nisip.

Sunt prezente următoarele specii de pești: porcușorul de nisip (2511 - Gobio kessleri), dunărița

(1146 - Sabanejewia aurata), avatul (1130 Aspius aspius); zvârluga (1149 – Cobitis taenia). Lunca Mijlocie a Argeșului a fost declarată arie naturală protejată și pentru protejarea unor habitate existente aici, precum: zăvoaie de salcie albă și plop alb; păduri aluviale cu arin și frasin; păduri ripariene mixte cu stejar, ulm, frasin sau frasin de câmp, din lungul marilor râuri.

În aceste zone întâlnim de asemenea două specii a căror protejare este foarte importantă, și anume:

Buhaiul de baltă cu burtă roșie (1188 Bombina bombina)  și vidra (1355 – Lutra lutra). 

Vidra este un mamifer (naște pui vii pe care îi hrănește cu lapte). Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană, în lacurile și văile apelor mari, precum și în bălțile și Delta Dunării.

Buhaiul de baltă cu burtă roșie, numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace; adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre.

Obiectului protecției/conservării de interes educațional identificat și pus în valoare de comunitatea locală:

Comunitățile locale pot contribui la protejarea ariilor naturale prin o serie de măsuri, cum ar fi: interzicerea incendierii vegetației acvatice și palustre; limitarea/interzicerea utilizării insecticidelor, pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice; limitarea tăierilor ilegale.

Inclusiv copii pot contribui la protejarea ariilor natural dacă, în cadrul excursiilor, vizitelor în aceste zone respecte unele reguli:Nu facem gălăgie; Nu hrănim animalele sălbatice; Nu lăsăm în urma noastră gunoaie sau resturi alimentare, atât pe uscat cât şi în apă; Ne interesăm dacă există trasee turistice, şi ne deplasăm numai pe acestea; Nu deranjăm animalele, nu distrugem cuiburile, nu culegem ouăle găsite sau puii mici, care nu pot zbura; Nu aprindem vegetaţia uscată, nu facem grătare decât dacă există locuri special amenajate şi marcate corespunzător.