Mlaștina de la Iaz

RONPA0708 Mlaștina de la Iaz 2.691 inclusă în ROSCI0322 Muntele Șes

Localizare: Județul Sălaj, Comuna Plapiș

Importanță: zona umedă cu turbării: drosera rotundiforia, angiosperma, scrophulariaceae, melampyrum nemporosum, poaceae, calamagrostis canescens, droseraceae.

În județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Plopis, după ce o alunecare de teren a dat naștere unui lac, ce mai apoi, prin colmatare, a dus la formarea unei mlaștini - o rezervație naturală de tip faunistic și floristic ce adăpostește câteva specii unice de plante. Zona a fost declarată arie protejată de interes național în anul 2000, în urma unor studii care au dus la concluzia că aici se află specii de interes științific. Aria naturală reprezintă o zonă cu mlaștini turbo-active, cu o valoroasă bogăție floristică datorită florei mezo-oligotrofe care s-a dezvoltat aici, dar și din cauza sedimentului atribuit erei palinologicului.

Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din conglomerate, gresii, argile, nisipuri și marne nisipoase. Printre speciile vegetale aflate în arealul rezervaţie este semnalată prezenţa unei plante carnivore (insectofagă) cunoscută sub denumirea de roua cerului (Drosera rotundifolia) o plantă carnivoră rară care înfloreşte în mlaştină.Drosera rotundifolia (Roua cerului) este un gen de plante insectofage, face parte din familia Droseraceae, genul cuprinde cca. 200 de specii. Roua cerului, denumită științific Drosera rotundifolia, este una din puținele plante carnivore ce pot fi întâlnite și în România ;specie ocrotită, ea poate fi admirată în turbăriile muntoase, majoritatea astăzi aflate în rezervații naturale. Planta consumă: aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi ușor recunoscută după florile de culoare albă și îndeosebi după frunze , care au pe suprafața lor numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perisorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub forma unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine și denumirea plantei.

Rădăcinile droserei sunt destul de slab dezvoltate. Frunzele sunt dispuse sub formă unei rozete bazale. Petiolul lor este lung, iar limbul este acoperit de peri. O insectă care se așază pe o frunză a acestei plante se lipește de sucul lipicios al perilor maciucati. Făcând mișcări de eliberare, ea se lipește de mai mulți peri. Perii se încolăcesc în jurul insectei și secretă un suc lipicios, abundent , care sufocă insectă. Ea este apoi digerată de anumite enzime proteolitice timp de câteva zile, din insectă rămânând doar scheletul chitinos.

Pe lângă această specie, în arealul rezervației mai cresc specii floristice specifice turbăriilor: trestioară (Calamagrostis canescens) cunoscută și sub denumirea de terstie de câmp, sclipeți (Potentila erecta) sau șuvară (Molinia caerulea) cunoscută și sub denumirea de iarbă albastră, un rogoz din specia Carex vesicaria, papură (Typha latifolia), spetează (Juncus effusus) cunoscută și sub denumirea de rugină, buzdugan-de-apă (Sparganium erectum), bumbăcăriță (Eriophorum augustifolium), crușin (Rhamnus frangula), precum și specii arboricole de salcie aurie, (Salix auris), răchită (Salix alba) sau arin negru (Alunus glutinosa) .Obiectului protecției/conservării de interes educațional identificat și pus în valoare de comunitatea locală prin: Realizarea Planului de management pentru rezervația naturală Mlaștina de la Iaz finanțat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu.Proiect co-finanțat prin Fondul European de dezvoltare Regională.