Muntele de sare Praid

Care sunt specia și habitatul reprezentativ pentru arie:

• Habitat 1310 - Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase,

• Habitat 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis), 

• Habitat R3802 - Pajişti daco-getice de (Arrhenatherum elatius), 

• Pseudocarstul Cheile de sare - Valoare peisagistică şi ştiinţifică.

Prezentarea obiectivul de interes educațional 

Muntele de sare Praid este un obiectiv de importanţă geologică, botanică şi faunistică. .Este o arie protejată de  interes național, monument al naturii de tip mixt (geologică și biologică), categoria III privind scopul și regimul de management al ariilor naturale protejate. Planul de management al ariei propune categoria a IV-a IUCN. Rezervația se află pe suprafața structurii salifere Corund-Praid-Sovata,  în zona de contact al depresiunii Transilvaniei cu lanțul muntos neoeruptiv al Carpaților Orientali, Călimani-Gurghiu-Harghita. Procesele geomorfologice au început din Pleistocen genezînd bazinul Corund-Praid-Sovata, condițiile paleoclimatice cu precipitații abundente din aceea vreme au facilitat eroziunea, formând o fereastră tectonică în complexul vulcanogen-sedimentar. Zona Praidului este tipul de bazin adâncit, de eroziune, în a cărei evoluție a jucat un rol important tectonica diapiră.

Dealul Sării, în denumire locală Spatele Sării (576 m), acoperă cel mai mare zăcământ de sare din ţară baza căruia atinge o adăncime de până la 2,7 – 3 km.

Aspectele  geomorfologice prezintă unicitate şi inedit prin dezvoltarea unui pseudocarst aparte în diapirul de sare (cel mai mare din Europa) . Pârâul Corund prin disoluţie şi eroziune a generat un canion de sare unde putem studia macro şi micro forme specifice rocilor sedimentare domuri, turnuri, ace şi cristalizări de sare. Endo carstul este reprezentat prin peşteri mici, ponoare periodice şi doline dar şi cursuri subterane de apă care sau adeverit prin infiltrarea recentă în partea turistică a minei de sare. Acest minereu indispensabil a fost exploatat din epoca romană până în zilele noastre. Cercetările faunistice din rezervație au fost identificate următoarele specii:

• amfibieni: Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Pelophylax ridibundus.

• reptile: Lacerta agilis, Natrix natrix

• lilieci: Myotis myotis, Myotis mystacinus/M. brandtii, Myotis nattereri, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus, Rhinolophus hipposideros

Elemente de interes conservativ: Interesul conservativ constă în aspectul peisagistic remarcabil al formelor geomorfologice al pseudocarstului în sare, habitatelor 1310, 6510,  R3802 precum şi speciilor de plante halofile.

Trasee tematice dedicate cunoașterii obiectului protecției/conservării de interes educațional Este amenajat un traseu educativ cu panouri de prezentare geologică, botanică, faunistică şi protecţie enviromentală.