Valea Oltului Inferior

ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

Aria naturală protejată ROSPA0106 Valea Oltului Inferior - se constituie ca arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea nr. 1284 din 24 octombrie 2007 ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000 și completată prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011.

Situl Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, este localizat în sudul României și se întinde în lungul cursului râului Olt, începând din sud-estul municipiului Rm. Vâlcea până în dreptul localității Izbiceni, cu desfășurare pe o suprafață de 52.786 hectare, cuprinzând 3 județe: Olt, Teleorman, Vâlcea . Pornește în partea de Nord de la cu o altitudine maximă de 288 m, la Sud înregistrează o minimă de 21 m altitudine, media fiind la 96 m şi reprezintă o salbă de lacuri urmare a amenajărilor hidrotehnice care se conexează cu habitate naturale specifice răurilor care meandreză în zonele de câmpii joase.

Situl a fost declarat pentru conservarea unui număr de 13 specii de păsări de interes comunitar - lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), ferestraşul mic (Mergus albellus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), egreta mare (Egretta alba), barza albă (Ciconia ciconia), eretele vânăt (Circus cyaneus), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocântorsul (Recurvirostra avosetta), bătăuşul (Philomachus pugnax), pescăruşul mic (Larus minutus), dumbrăveanca (Coracias garrulus) şi sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), specii enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. În perioada de migrație, situl oferă găzduire pentru un număr de 78 de specii cu migrație regulată.

Aria naturală protejată ROSPA0106 Valea Oltului Inferior oferă un întreg tablou avifaunistic și posibilitatea observării aspectelor diverse în dinamica populaței de păsări. Deși doar 17% din ROSPA0106 Valea Oltului Inferior este pe teritoriul vâlcean, din punct de vedere ecologic, cuprinde categoriile mari de ecosisteme - acvatice şi palustre, ecosisteme forestiere cu păduri aluviale și galerii de arini, cu păduri mezofile de foioase, agroecosisteme și în foarte mică proporție, ecosisteme de pajişti xerice. Astfel se oferă cadrul natural suport pentru o diversitate de păsări cuibăritoare - oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare.

O serie de poduri care traversează barajele și drumurile tehnologice facilitează accesul de-a lungul malurilor și digurilor luciurilor de apă pentru observarea de la distanță a păsărilor în habitatele naturale și pentru familiarizarea cu comportamentul acestora: periodă de curtare, de cuibărire, clocire și ulterior creștere și maturare a puilor care formează noile generații, precum și spectacolul așteptat în fiecare an al migrației pentru păsările călătoare.

Aria nu deține în prezent pe teritoriul județului Vâlcea amenajări dedicate vizitării sau observatoare de păsări, dar sunt în curs de analiză căteva propuneri/ planuri de la UAT-uri riverane.